PNRR: Guvernul a aprobat proiectul de OUG ce aduce o serie de modificări actelor normative care intră sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2

Guvernul României a adoptat miercuri, 15 martie 2023, proiectul de Ordonanță de Urgență elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intră sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

„Odată cu Ordonanță aprobată astăzi (n.r. ieri) în Guvern, intrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obținut un succes referitor la noul context energetic european, prin obținerea din partea CE a unei flexibilități vizavi de reforma și calendarul privind decarbonizarea și înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. România nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare și va putea beneficia de asemenea și de fondurile aferente PNRR. În ceea ce privește legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecția avertizorilor în interes public, așa cum s-a agreat cu reprezentanții de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

MIPE a transmis la 15 decembrie Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

De la acel moment, Comisia Europeană a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării țintelor și jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat prin mai multe iterații o serie de clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre.

Modificarea privind decarbonizarea sectorului energetic

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

În acest sens, Guvernul României a adoptat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022. Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie primul element de reformă al Componentei C6. Reforma a fost cuprinsă în cererea de plată nr. 2 transmisă Comisiei Europene în luna decembrie 2022.

Modificarea dispozițiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 114 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.

Stații de alimentare electrice pentru clădirile rezidențiale

Un alt obiectiv asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat României să depună dovezi suplimentare care să asigure conformitatea cu cerințele din  Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privința asigurării de stații de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidențiale multifamiliale și informații suplimentare privind asigurarea priorității comunităților expuse riscului de sărăcie și excluziune socială.

În acest sens, Comisia Europeană a solicitat României să adopte măsuri pentru modificarea prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, pentru a prevede nu numai instalarea tubulaturii ci și instalarea stației de alimentare electrice propriu-zise.

De asemenea, este necesară modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  868/2020, în sensul modificării prevederilor articolului 15 alineatul (3).

Modificarea dispozițiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 97 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.

De asemenea, pentru a nu afecta raporturile sau situațiile juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, se introduc norme tranzitorii în scopul respectării principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României, în sensul că prevederile art. 15 alin. (3) nu se aplică clădirilor rezidențiale noi, precum și clădirilor rezidențiale existente supuse renovării majore pentru ale căror lucrări de construire au fost depuse cereri de autorizaţie de construire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 15, alineatul 2 din Constituția României prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. 

Modificarea legii privind protecția avertizorilor în interes public

De asemenea, tot în virtutea demersurilor de îndeplinire a reformelor asumate de România, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea, cu celeritate, a textului legii 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, adoptată de Parlamentul României și a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022, cuprinsă în cererea de plată numărul 2.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență o reprezintă îndeplinirea jalonului 430 ”Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor” aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupției”, componenta 14 – Buna Guvernanță.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat eliminarea sintagmei „temeinice”, din cuprinsul prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

MIPE a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferentă îndeplinirii a 79 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

Sursa: MIPE