POSCCE: Cele mai frecvente erori in elaborarea proiectelor

Lipsa fişei tehnice de mediu, încadarea incorectă a întreprinderii în categoria IMM-rilor sau un plan de activităţi nerealist sunt câteva dintre greşelile solicitanţilor de finanţare ce au dus la respingerea proiectelor depuse în cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice.

În cadul seminarului „Cele mai frecvente erori în elaborarea proiectelor”, AM POSCCE a prezentat greşelile făcute de solicitanţi în elaborarea cererilor de finanţare, aşa cum au fost ele identificate pe parcursul procedurii de evaluare şi selecţie a proiectelor.

În etapa de verificare a conformităţii administrative:

• Documentaţie incompletă:
  • fişa tehnică de mediu, deşi era solicitată ca document obligatoriu, în multe cazuri a lipsit din dosarul de finanţare;
  • lipsa formularului de autoevaluare în raport cu criteriile de mediu;
• Aspecte neconforme cu cerintele de prezentare a documentatiei depuse;
  • numerotare incorecta;
  • lipsă ştampilă;
  • nerespectarea ordinii documentelor;
  • format neadecvat al unor documente suport;
• Certificate/autorizaţii expirate;
• Cererea de finanţare completată incorect; solicitanţii nu au citit cu atenţie precizările din ghidul solicitantului privind modul de completare a cererii de finanţare sau nu au solicitat către AM/OI informaţii suplimentare ;
• Lipsa documentelor de proprietate asupra terenului sau construcţiei pe care se dorea realizarea investiţiei - au fost cazuri de proiecte respinse deoarece terenul sau clădirile erau ipotecate sau nu exista dreptul de a se modifica construcţiile existente;
• Confuzii privind cine semnează documentele.

• Neînţelegerea criteriilor de eligibilitate şi a faptului ca acestea sunt cumulative;
• Neîncadrarea întreprinderii în categoria de IMM;
• Neîncadrarea într-un cod CAEN eligibil;
• Dificultăţi în stabilirea parteneriatelor (specific AP 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării,.în contextul combaterii schimbărilor climatice - DMI 1 - Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului));
• Nerespectarea regulii“de minimis” (Calcularea greşită a ajutoarelor de stat primite anterior.);
• Bugetul elaborat nu a ţinut cont de cheltuieli eligibile şi neeligibile;
• Confuzie între activităţi eligibile şi cheltuieli eligibile;
• Lipsa unei justificări a activităţii economice pe anul anterior (AP 1 - Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie);
• Patentele utilizate de start-up nu au ca origine o organizaţie de cercetare dezvoltare publică (AP 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate).

• Din punctul de vedere al coerenţei intervenţiei – nu a existat o legătura logică între elementele proiectului: resurse, activităţi, rezultate directe imediate şi pe termen lung;
• Buget incomplet sau necorelat cu activităţile şi rezultatele;
• Planul de activităţi nerealist – pentru activitatile propuse, duratele estimate au fost subdimensionate;
• Obiectivul general al proiectului (scopul proiectului) formulat neadecvat în raport cu politicile UE în domeniu; dificultăţi în demonstrarea relevanţei proiectului faţă de linia de finanţare şi politicile UE;
• Studiu de fezabilitate prezentat nu a fost realizat pentru investiţia propusă prin proiect sau nu a respectat cerinţele HG 28/2008;
• Confuzie în calcularea şi cuantificarea tuturor veniturilor generate de proiect;
• Analizele de risc şi senzitivitate realizate superficial sau lipsesc;
• Indicatorii financiari nu au corespuns cerinţelor ghidului solicitantului reflectate in grila de evaluare;
• Valorile indicate pentru indicatorii de performanţă nu au fost justificate;
• Neconcordanţe între Planul de afaceri / Studiu de fezabilitate şi cererea de finanţare;
• Echipa de management de proiect nu are experienţă (această parte a fost deseori neglijată);
• Procentul de cofinanţare incorect calculat;
• Cashflow incorect care nu consideră toate elementele, intrări nejustificate, uneori negative;
• Necorelarea previziunilor financiare cu capacitatea pieţei şi a producătorului;
• Analiza cost beneficiu, analiza pieţei superficial realizate.