Invata cum sa iei bani europeni!

Ce trebuie să ştii despre fondurile europene?

Până în 2013, România poate primi fonduri nerambursabile de 19,6 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune. La acestea se adaugă peste 11 miliarde de euro destinaţi sectorului agricol, din care aproximativ 5 miliarde de euro ca subvenţii şi restul provenind din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi cel pentru pescuit. În total sunt peste 31 de miliarde de euro. Sumele vin din bugetul consolidat al Uniunii Europene, precum şi din cofinanţarea naţională.

1,24% din Venitul Naţional Brut

Contribuţia României, la fel ca şi a celorlalte state membre UE, nu trebuie să depăşească 1,24% din venitul naţional brut. Potrivit datelor publicate în Jurnalul UE, în 2007, ţara noastră a avut o contribuţie de 1,07 miliarde de euro. În 2008 a fost virată suma de 1,2 miliarde de euro, iar pentru anul în curs se aşteaptă o contribuţie care va depăşi 1,4 miliarde de euro.
În schimb, absorbţia este foarte scăzută, fiind contractate proiecte care nu au depăşit două miliarde de euro, din care o mică parte au fost cheltuiţi.

Mai bine ne prezentăm la capitolul pre-aderare, unde rata de absorbţie a fost de 80-90%, potrivit Ministerului Finanţelor. „În prezent sunt în derulare proiecte finanţate în perioada de preaderare. Aşa că, dacă comparăm sumele cheltuite din aceste instrumente şi în 2007 şi 2008, cu sumele pe care le-am trimis la bugetul UE, atunci România este beneficiar net. Însă, dacă discutăm doar despre fondurile postaderare, atunci vorbim de un grad de absorbţie de aproximativ 4%, raportat la alocările din ultimii doi ani“, susţine Dragoş Jaliu, expert fonduri europene, Structural Consulting Group.

Principalele programe postaderare

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) - are ca obiectiv creşterea productivităţii IMM-urilor pentru reducerea decalajelor faţă de restul UE.

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) - sprijină ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.

Programul Operaţional Regional (POR) - vizează îmbunătăţirea condiţiilor din infrastructură şi a mediului de afaceri.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - corelează educaţia continuă cu piaţa muncii.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) - vizează îmbunătăţirea infrastructurii de mediu.

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) - sprijină sectorul administrativ.

Deficienţe şi neajunsuri

Absorbţia slabă a fondurilor europene este cauzată de o serie de factori, ce ţin atât de lipsa de competenţă a autorităţilor publice, cea a solicitanţilor, dar şi a consultanţilor deopotrivă. „Nivelul de expertiză din sistem rămâne extrem de scăzut. Încă se ignoră necesitatea de a avea, la nivel decizional, un corp de experţi cu experienţă practică în analiză financiară şi economică, şi nu doar funcţionari publici multicalificaţi’’, este de părere Florin Ilie, expert în fonduri europene.

Alte bătăi de cap sunt date de schimbarea permanentă a versiunilor de proceduri, precum şi de inoperabilitatea mai multor măsuri existente. Sunt solicitate foarte multe adeverinţe, certificate şi avize care solicită timp şi bani, care înseamnă costuri suplimentare şi întârzie depunerea dosarului de finanţare.

Cofinanţarea dă bătăi de cap

Cu toate că ar putea obţine acordul de finanţare, multe proiecte nu pot fi realizate din cauza blocajului care persistă, încă, pe piaţa creditelor. Mai grav este că „sunt beneficiari care au deja finanţarea aprobată, dar care aleg să renunţe la proiect din cauza condiţiilor aspre de creditare şi a deprecierii accentuate a leului’’, punctează Felix Lucuţar, managing partner la Agricultural Capital & Engineering.

Cererile de finanţare sunt superficiale

Specialiştii susţin că, de multe ori, problemele pleacă de la lipsa de informare a potenţialilor beneficiari şi a consultanţilor. Din această cauză, cererile de finanţare depuse nu îndeplinesc adesea nici măcar cerinţele administrative minime: formularele nu sunt completate corect, studiul de fezabilitate nu este bine realizat, lipsesc avize. În plus, spun specialiştii, se fac erori majore de calcul în cadrul analizei cost-beneficiu, iar justificarea necesităţii şi a utilităţii investiţiei este superficială.

Sursa:www.adevarul.ro