CE evalueaza impactul finantarii regiunilor si lanseaza dezbaterea pe tema viitoarei etape a politicii de coeziune

Politica de coeziune s-a dovedit a avea un efect real in sprijinirea dezvoltarii regiunilor Uniunii Europene, dar ea se va confrunta in anii urmatori cu noi provocari. Acestea sunt constatarile prezentate in cel mai recent raport al Comisiei Europene cu privire la coeziunea economica si sociala. Acest al patrulea raport, publicat miercuri,30 mai, prezinta, pentru prima data, situatia economica, sociala si teritoriala din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dupa extindere, precum si din cele 268 de regiuni ale sale. Raportul contine o analiza amanuntita a situatiei regiunilor din punct de vedere al PIB-ului, al productivitatii si al ocuparii fortelor de munca. Acesta identifica o serie de provocari cu care se vor confrunta statele mebre si regiunile pe parcursul urmatorilor ani si ofera o prima evaluare a impactului pe care il va avea politica europeana de coeziune din perioada de programare 2000-2006, precum si al pregatirilor pentru noua perioada de programare 2007-2013. Raportul contine 10 intrebari menite sa initieze, atat la nivelul institutiilor europene cat si in afara acestora, dezbaterea pe tema perspectivelor viitoare ale acestui domeniu important de politici.

in prezentarea raportului, Danuta Hübner, comisarul pentru politica regionala, a declarat: „Politica de coeziune si-a dovedit capacitatea de adaptare la diverse situatii. Prin intermediul politicii de coeziune au fost sprijinite investitiile necesare in infrastructura, resurse umane, precum si modernizarea si diversificarea economiilor la nivel regional. A fost facilitata orientarea politicilor de investitii publice in diferite state membre in sensul prioritatilor stabilite la nivelul Uniunii Europene. “

Dupa care, doamna Hübner a adaugat: „Politica de coeziune presupune acordarea de oportunitati fiecarui cetatean de pe intreg teritoriul Uniunii Europene, prin reducerea diferentelor dintre regiuni, prin utilizarea potentialului neutilizat si concentrarea resurselor in investitii menite sa contribuie la dezvoltare. Uniunea Europeana se va confrunta cu multe provocari in viitorul apropiat: declinul demografic ce va incepe sa se manifeste in jurul anului 2020 si fenomenul reducerii populatiei, deja prezent in multe regiuni, presiunea economica crescanda exercitata de concurentii globali, cresterea pretului energiei, schimbarile climatice si polarizarea sociala. Europa trebuie sa raspunda acestor provocari. in acest scop, trebuie ca toate regiunile si intreaga populatie sa contribuie la asigurarea bunastarii, la crearea de locuri de munca si la stimularea dezvoltarii”.

Vladimír Špidla, Comisarul European pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si ªanse Egale a declarat: „Politica de coeziune a contribuit la reducerea fenomenului excluziunii sociale si al saraciei, precum si la imbunatatirea sistemului administrativ si a guvernarii publice, in special la nivel subnational. Prin toate acestea, politica de coeziune a contribuit la cresterea PIB-ului si la reducerea diferentelor existente in interiorul Uniunii Europene.

Dupa care a adaugat: „Pe parcursul urmatorilor sapte ani, Fondul Social European (FSE) va investi anual peste 10 miliarde de euro in vederea imbunatatirii competentelor si a sanselor de angajare a cetatenilor. Avand in vedere provocarile aduse de progresul tehnologic si de globalizare, este deosebit de important sa se asigure capacitatea de adaptare la schimbari - in acest sens, cei care lucreaza trebuie sa fie capabili de a se adapta. FSE este un instrument esential menit sa sprijine statele membre in punerea in aplicare a flexicuritatii - o combinatie a politicilor active pe piata muncii, a flexibilitatii acordurilor contractuale si a invatarii continue. Fondul Social European detine, de asemenea, un rol semnificativ in promovarea si punerea in aplicare a politicilor de conciliere, care au o importanta deosebita in cadrul eforturilor Uniunii Europene de a creste numarul de barbati si femei ce detin un loc de munca.”

Comisarul Hübner a prezentat elementele discutiei referitoare la viitoarele demersuri necesare in cadrul politicii de coeziune dupa incheierea perioadei actuale de finantare ce acopera perioada 2007-2013. „Totusi, putem face chiar mai mult - propun, in acest sens, 10 intrebari de initiere a unei dezbateri pe tema viitoarei politici de coeziune, dezbatere care sper ca va fi extinsa si cuprinzatoare. Va voi prezenta rezultatele acestei dezbateri in cursul anului urmator”.

CONSTATaRILE RAPORTULUI

Raportul e structurat in patru parti:

1. Situatia si tendintele economice, sociale si teritoriale in statele membre si in regiunile UE-27: Analiza efectuata reflecta o diminuare, in cursul ultimilor zece ani, a diferentelor privind veniturile si ocuparea fortelor de munca pe teritoriul Uniunii Europene. Totusi, inca mai este necesara depunerea unui efort pe termen lung in vederea reducerii diferentelor existente intre zonele cele mai defavorizate si restul acestora.

2. Impactul politicii de coeziune: Programele europene de coeziune au sprijinit in mod direct promovarea convergentei regionale si a ocuparii fortelor de munca. De exemplu, in perioada 2000-2006, politica de convergenta a contribuit la cresterea PIB-ului cu 2,8% in Grecia si respectiv 2,0% in Portugalia; estimarile preliminare prevad ca in perioada 2007-2013, politica de coeziune va contribui la cresterea cu aproximativ 8,5% a PIB-ului in Lituania, Letonia si Republica Ceha, cu aproximativ 5,5% in Polonia si cu aproximativ 3,5% in Grecia. Politica de coeziune a adus, de asemenea, o contributie la reducerea fenomenului excluziunii sociale si al saraciei: este asigurata anual cofinantarea cursurilor de formare profesionala pentru 9 milioane de persoane, dintre care mai mult de jumatate sunt femei, cursuri care contribuie la obtinerea unor conditii mai bune de munca, precum si a unor venituri mai mari; in perioada 2000-2005 au fost create peste 450.000 locuri de munca in sase tari, utilizandu-se in acest scop 2/3 din fondurile asigurate prin Obiectivul 2.

3. Politicile nationale si coeziunea: Investitiile publice au scazut in ultimii ani deoarece bugetele se confrunta cu efectele cauzate de imbatranirea populatiei (reforma pensiilor, sisteme de educatie si sanatate mai costisitoare), precum si de reforma economica ce are drept rezultat consolidarea finantelor publice. in 1993, investitiile publice reprezentau aproximativ 2,9% din PIB. Doisprezece ani mai tarziu, acestea scazusera pana la 2,4% din PIB. in acelasi timp, asistam la manifestarea unui proces in cadrul caruia deciziile si gestionarea investitiilor publice sunt lente, dar sunt descentralizate treptat catre nivelurile regionale si locale. in perioada 2000-2005, cheltuielile publice la nivelurile respective au inregistrat o crestere anuala de 3,6%, un ritm care s-a dovedit a fi mai rapid decat cel al cresterii PIB-ului (1,7%) sau a cheltuielilor publice totale (2,4%).

4. Politicile nationale si coeziunea: Diversele politici comunitare - cele referitoare la cercetare, dezvoltare si inovatie, la agricultura, concurenta si la ajutoarele de stat - vor putea amplifica eficienta politicii de coeziune, de exemplu prin luarea in considerare, in mod explicit, a circumstantelor de ordin economic, social si teritorial. Rapoartele demonstreaza ca, din ce in ce mai mult, aceste circumstante sunt luate in considerare, dar ca nu exista inca sinergiile necesare pentru valorificarea acestora.

iNTREBaRI CHEIE

Raportul propune urmatoarele intrebari menite sa initieze o dezbatere extinsa pe tema viitorului politicii de coeziune.

1. Ce v-a invatat experienta acumulata in cadrul pregatirii programelor pentru perioada 2007/2013? in acest context si prin prisma analizei efectuate in cadrul prezentului raport, in ce masura considerati ca politica de coeziune este pregatita sa faca fata noilor provocari cu care se vor confrunta in anii urmatori regiunile Uniunii Europene? De exemplu:

1.1. in ce fel pot reactiona regiunile la presiunile de restructurare exercitate de concurentii dinamici din cadrul sectoarelor tehnologice de nivel mediu si scazut?

1.2. Avand in vedere diferentele existente la nivelul regional intre rata natalitatii, a mortalitatii si intre fluxurile migratoare, care este rolul politicii de coeziune din punct de vedere al raspunsului la schimbarile demografice?

1.3. in ce masura schimburile climatice reprezinta o provocare pentru politica de coeziune?

2. in acest nou contrext, cum poate dezvolta politica de coeziune o abordare integrata si mai flexibila a dezvoltarii/cresterii si a locurilor de munca?

2.1. Cum poate politica de coeziune sa promoveze o dezvoltare armonioasa, echilibrata si durabila, care sa ia in considerare diversitatea teritoriilor din cadrul UE, cum ar fi zonele defavorizate, insulele, zonele rurale si cele costiere, dar si orasele, regiunile industriale in declin si alte zone cu caracteristici geografice specifice?

2.2. Care este impactul provocarilor identificate in cadrul raportului asupra unor elemente cheie ale coeziunii sociale precum incluziunea, integrarea si oportunitatile egale? Sunt necesare eforturi suplimentare in vederea anticiparii si contracararii acestui impact?

2.3. Care sunt viitoarele competente importante care sunt esentiale pentru ca cetatenii europeni sa faca fata acestor provocari?

2.4. Care sunt competentele fundamentale care ar trebui sa fie dezvoltate la nivel regional in vederea dezvoltarii competitivitatii la nivel global a regiunilor?

3. Pe baza raspunsurilor la intrebarile anterioare, care este evaluarea sistemului de gestionare a politicilor pentru perioada 2007-2013?

3.1. Avand in vedere nevoia de programe eficiente de gestionare a politicii de coeziune, care este distributia optima a responsabilitatilor intre nivelul comunitar, cel national si cel regional in cadrul unui sistem de guvernare bazat pe mai multe niveluri?

3.2. Cum s-ar putea spori eficacitatea politicii de coeziune in privinta sustinerii politicilor publice din statele membre si din regiuni? Ce mecanisme de acordare ar putea duce la o politica bazata pe performanta, care sa fie, in acelasi timp, mai usor de utilizat?

3.3. Cum am putea consolida relatiile existente intre politica de coeziune si celelalte politici nationale si comunitare in vederea obtinerii mai multor sinergii si complementaritati de o mai buna calitate?

3.4. Care sunt noile oportunitati de cooperare intre regiuni, atat in interiorul cat si in afara UE?

Nota editoriala

Cel de-al patrulea raport privind coeziunea economica si sociala stabileste principalele date si intrebarile cheie care vor fi adresate in cadrul dezbaterii publice referitoare la viitorul politicii de coeziune dupa anul 2013 si care va fi lansata in mod oficial cu ocazia celui de-al patrulea forum privind coeziunea, programat in perioada 27-28 septembrie, la Bruxelles.

Comisia Europeana va redacta un raport privind coeziunea economica si sociala, in temeiul dispozitiilor prevazute in articolul 159 din versiunea consolidata a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, care stipuleaza:

La fiecare trei ani, Comisia prezinta Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social si Comitetului Regiunilor un raport privind progresele inregistrate in realizarea coeziunii economice si sociale si modul in care au contribuit la acest progres diferitele mijloace prevazute de prezentul articol. Acest raport este insotit, daca este cazul, de propuneri corespunzatoare.”

Sursa: DG Regio