Media deficitului din UE s-a redus la 1,7% de la 2,4% in 2005

Deoarece numarul tarilor care inregistreaza deficite bugetare excesive este in scadere, este deosebit de important ca guvernele nationale din Uniunea Europeana sa profite de perioadele economice favorabile pentru a atinge rapid obiectivul unor situatii bugetare solide si viabile. in contextul politicilor actuale, doar 10 din cele 27 de tari membre ale UE isi vor putea atinge obiectivele pe termen mediu (OTM) in 2008, in ciuda celor trei ani consecutivi de crestere economica superioara tendintelor. Astfel, pentru a imbunatati functionarea componentei preventive a Pactului de stabilitate si crestere (PSC), Comisia prezinta azi o serie de propuneri bazate pe reforma din 2005 a PSC. Acestea se refera la modul in care guvernele formuleaza si pun in aplicare strategiile bugetare pe termen mediu, precum si la intarirea supravegherii si coordonarii politicilor bugetare si economice la nivelul UE. Scopul este de a elabora politici bugetare viabile care sa favorizeze cresterea si crearea de locuri de munca.

„Cu toate ca situatia bugetara s-a imbunatatit in mod remarcabil in ultimii ani, este evident faptul ca majoritatea statelor membre trebuie sa isi imbunatateasca rezultatele in ceea ce priveste realizarea obiectivelor bugetare. Avantajele unor politici fiscale solide sunt evidente: reducerea deficitelor si a datoriilor, precum si ameliorarea generala a calitatii finantelor publice ar permite statelor membre sa elibereze resursele bugetare necesare pentru incurajarea inovatiei, a investitiilor, a educatiei si crearii de locuri de munca, ceea ce le-ar permite, astfel, sa infrunte cu mai multa incredere provocarile globalizarii si ale imbatranirii populatiei”, a afirmat Joaquín Almunia, comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare.

Comisia a adoptat o comunicare adresata Parlamentului si Consiliului privind asigurarea eficacitatii componentei preventive a PSC, care insoteste si este fondata pe cel de-al optulea Raport anual privind finantele publice, publicat astazi. Supravegherea si coordonarea politicilor bugetare este o cerinta a Tratatului care stabileste un prag de 3% din GDP pentru deficitele publice si stipuleaza faptul ca nivelul datoriilor nationale trebuie sa se situeze sub 60% din PIB sau sa se apropie de acest prag intr-un ritm satisfacator. PSC include o componenta preventiva care are drept obiectiv evitarea deficitelor excesive printr-o planificare bugetara solida si o punere in aplicare adecvata pe termen mediu.

in 2006, situatia bugetara s-a ameliorat in mod semnificativ. (si la 1,6% de la 2,5% in zona euro), iar nivelul datoriei este in scadere, pentru prima data dupa 2002, atat in UE, cat si in zona euro.

Aceasta evolutie reflecta progresele continue in ceea ce priveste corectarea deficitelor excesive. Dupa abrogarea, saptamana trecuta, a procedurii de deficit excesiv (PDE) pentru Germania, Grecia si Malta, sapte tari inregistreaza inca deficite excesive, fata de 13, cat se inregistrau inainte de reforma Pactului. Dupa reforma, procedura a fost incheiata si pentru tarile de Jos (2005), Cipru (2006) si Franta (ianuarie 2007). Cele sapte tari in cauza sunt Italia si Portugalia, din zona euro, plus Regatul Unit, Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia. Conform ultimelor versiuni actualizate ale programelor de stabilitate si convergenta, doar doua tari (Ungaria si Cehia) ar trebui sa inregistreze deficite de peste 3% din PIB pana la sfarsitul anului 2008. Previziunile din primavara ale Comisiei, publicate la 7 mai, au fost mai putin optimiste, mentionand cinci tari: Portugalia, Cehia, Ungaria, Polonia si Romania.

Cu toate acestea, Comisia isi exprima ingrijorarea cu privire la faptul ca partea preventiva a Pactului nu functioneaza la fel de bine precum componenta corectiva. in general, statele membre care nu au atins inca OTM nu isi consolideaza finantele publice intr-un ritm suficient de rapid, in ciuda unui context economic favorabil. in unele tari, veniturile suplimentare rezultate din impozitare sunt utilizate partial pentru a finanta cresterea cheltuielilor. Acest lucru determina incertitudini cu privire la continuitatea actualei consolidari fiscale.

Previziunile din primavara ale Comisiei arata ca, in contextul politicilor actuale, doar 10 din cele 27 de tari membre ale UE isi vor putea atinge obiectivele pe termen mediu in 2008, in ciuda celor trei ani consecutivi de crestere economica superioara tendintelor.

Astfel, in comunicarea de azi, Comisia prezinta o serie de propuneri de imbunatatire a eficacitatii componentei preventive a Pactului.

§ Prima serie de propuneri are ca obiectiv, in principal, extinderea domeniului de aplicare a supravegherii fiscale in UE. Avantajele unei politici fiscale solide pot fi mai bine intelese daca supravegherea fiscala este incadrata intr-o perspectiva economica mai larga, de exemplu prin acordarea unei atentii sporite dezechilibrelor interne si eterne care pot pune in pericol stabilitatea economica si fiscala.

§ De asemenea, Comisia propune intarirea asumarii obiectivelor bugetare stabilite in programele de stabilitate si de convergenta. Exista, in mare masura, posibilitatea de a intari legaturile dintre bugetele nationale si obiectivele prezentate la nivelul UE, de exemplu printr-o implicare sporita a parlamentelor nationale si a altor sectoare din administratie in elaborarea si monitorizarea programelor.

§ A treia serie de propuneri se refera la intarirea fiabilitatii si a credibilitatii obiectivelor bugetare pe termen mediu. Abaterile recurente de la planificari risca, in cazul in care se repeta, sa submineze credibilitatea acestora. Furnizarea mai multor informatii despre modul in care se preconizeaza sa fie atinse obiectivele bugetare in contextul tendintelor in materie de cheltuieli ar facilita evaluarea politicilor fiscale nationale.

§ A patra si cea din urma serie de propuneri se refera la obiectivul global al componentei preventive a Pactului, care vizeaza realizarea unor situatii bugetare viabile pe termen mediu. Aceasta presupune o mai buna monitorizare a punerii in aplicare a planurilor bugetare, precum si o intelegere mai profunda a situatiilor bugetare care permit o mai mare absorbtie a impactului imbatranirii populatiei.

Sursa: europa.eu