Avem nevoie de proiecte! afirma Bogdan Dragoi, Coordonatorul national al asistentei financiare nerambursabile

Avem nevoie de proiecte! afirma Bogdan Dragoi, Coordonatorul national al asistentei financiare nerambursabile

Din 2007 autoritatile romane trebuie sa se descurce pe cont propriu cu managementul fondurilor post-aderare. Nu mai primesc acelasi ajutor de la Comisia Europeana cum se intampla cu fondurile pre-aderare.
Romanii trebuie sa elaboreze proiecte europene in care sa fie investiti banii comunitari. Autoritatile, atat cele locale cat si centrale, au un alt nivel de responsabilitate: informarea, motivarea si pregatirea oamenilor pentru a putea deveni beneficiari finali ai fondurilor.
Bogdan Dragoi, Coordonatorul national al asistentei financiare nerambursabile, declara pentru EU-RO Newsletter ca in primul an dupa aderare rata de absorbtie nu va fi „prea mare”, insa performantele trebuie judecate dupa cativa ani de functionare a sistemelor. Romania a „invatat multe din experienta statelor din valul 2004, si suntem optimisti in privinta ratei de absorbtie”, spune Bogdan Dragoi.

EU-RO Newsletter: La 27 de ani aveti cateva miliarde bune de coordonat si supravegheat. in plus, aceste miliarde sunt bani din buzunarele a 27 de natiuni. ªi nu numai, sunt bani care reprezinta o sansa de dezvoltare a Romaniei. Sunteti pregatit pentru o astfel de responsabilitate?

Bogdan Dragoi: Sunt nu doar pregatit, ci si constient de responsabilitatea care mi-a fost incredintata. in acelasi timp, sunt hotarat sa-mi mobilizez capacitatile la maxim pentru a-mi indeplini rolul.

EU-RO: Care este exact jobul dumneavoastra? Cum credeti ca ati putea impulsiona aparitia proiectelor care sa absoarba fondurile nerambursabile in Romania?

BD: Coordonatorul National al Asistentei financiare nerambursabile actioneaza ca un punct central in coordonarea asistentei externe. Mai precis, este principalul responsabil pentru asigurarea coordonarii dintre fondurile UE si alte fonduri, trebuie sa se asigure ca exista fonduri pentru co-finantare si sa supervizeze procesul de programare, monitorizare si evaluare.

Deoarece rolul meu este mai cu seama coordonarea sistemului, atributiile mele urmaresc doar in mod indirect relatia cu beneficiarii finali. Cu toate acestea, deja am gandit un sistem prin care sa stimulam elaborarea de proiecte, informand beneficiarii despre posibilitatile care li se ofera si organizand training-uri. Sesiunile de training se adreseaza atat functionarilor care lucreaza efectiv in gestionarea fondurilor cat si diferitelor categorii de beneficiari.

EU-RO: Ce va califica pentru un astfel de job?

BD: Atat studiile pe care le-am absolvit cu calificative excelente, cat si tot parcursul profesional de pana acum. Mai ales ultima perioada, cand fost consilier al ministrului in Ministerul Integrarii Europene, si unde printre principalele mele responsabilitati se numarau: finalizarea Programului Operational Regional (POR) pentru trimiterea lui la Comisia Europeana, intocmirea Programului Complement pentru POR sau identificarea de proiecte cu potential de finantare.

EU-RO: Toate celelalte state noi membre ale Uniunii Europene (valul 2004) au avut o rata relativ mica de absorbtie dupa aderare. Aici vorbim si despre Polonia care este o tara comparabila ca dimensiune cu Romania. Care preconizati ca va fi soarta Romaniei in acest sens?

BD: Am invatat multe din experienta statelor din valul 2004, si suntem optimisti in privinta ratei de absorbtie. Este de asteptat ca in primul an de dupa aderare aceasta rata sa nu fie prea mare si e perfect explicabil, dat fiind ca acest prim an este unul de acomodare a sistemelor. Trebuie sa fim realisti si sa nu ne speriem de aceasta perspectiva. Performantele in materie de absorbtie trebuie judecate la sfarsitul derularii programelor si nu in primele luni sau in primul an de implementare, perioada in care sistemul incepe sa functioneze si cand sunt reglate mecanismele de gestionare. Sigur, aceste fonduri se implementeaza pe o perioada de 7-9 ani, si sunt optimist ca rata de absorbtie va creste progresiv pana la niveluri perfect comparabile cu cele din statele vechi membre ale UE.

EU-RO: Pentru absorbtia fondurilor europene avem nevoie de proiecte in cateva arii unde oamenii nu au o mentalitate pro-activa. Multi oameni nici nu au fonduri necesare co-finantarii cerute de proiectele finantate din fonduri europene, nici nu doresc sa faca credite, si nici nu stiu sa faca proiecte viabile. Ce credeti ca ar trebui sa faca autoritatile publice pentru a ajuta acesti oameni?

BD: Pentru absorbtia fondurilor avem nevoie de proiecte din cat mai multe arii, motiv pentru care avem in program atat campanii foarte ambitioase si complexe de informare a beneficiarilor (au fost si in anii trecuti, iar acum vor fi mult mai extinse), dar si sesiuni de training pentru acestia. in acest mod, potentialii beneficiari vor fi nu doar informati si motivati sa elaboreze proiecte, dar si pregatiti sa o faca in mod concret.

Aceste activitati vor fi organizate la nivel regional si local, de catre fiecare minister care gestioneaza un Program Operational, si la ele vor putea participa toate persoanele interesate sa depuna proiecte (potentiali beneficiari). Nu implica nici un fel de costuri de participare, sunt sustinute de administratia publica. Organizarea lor a inceput deja, Ministerul Finantelor Publice si ministerele care gestioneaza Programe Operationale au realizat si in 2006 campanii de informare in diferite zone ale tarii pentru cei interesati in a depune proiecte.

Pe masura ce ne apropiem de inceperea implementarii efective a Instrumentelor Structurale, eforturile se vor intensifica pentru a asigura o informare cat mai buna a potentialilor beneficiari si, implicit, pentru a crea premisele dezvoltarii unui numar cat mai mare de proiecte mature si de calitate.

Interesul din partea noastra e ca oricine e interesat sa depuna proiecte sa fie din ce in ce mai familiarizat cu continutul unui dosar si cu procedura de accesare. Motiv pentru care avem intentia de a duce informatia cat mai aproape de potentialii beneficiari, la nivel local.

EU-RO: Coordonati si fondurile europene pre-aderare si cele post-aderare. Care este diferenta? Este mai greu sa finantezi un proiect din fondurile structurale decat din cele pre-aderare?

BD: Din punctul de vedere al beneficiarilor finali, conditiile de indeplinit sunt cam la fel pentru ambele tipuri de fonduri, proiectele trebuie sa fie de calitate si sa respecte regulile care sunt clar stabilite.

Din punctul de vedere al coordonarii, e mai greu sa coordonezi distribuirea fondurilor de post-aderare decat a celor de pre-aderare, din doua motive. Mai intai ca sumele sunt mult mai mari pe fonduri de post-aderare. Apoi, in ce priveste fondurile de pre-aderare procedurile si conditiile erau deja stabilite in detaliu de Comisia Europeana si noi trebuia doar sa le urmam indeaproape.

in cazul fondurilor de post-aderare, Comisia stabileste prin Regulamente doar regulile generale de alocare a fondurilor, iar noi a trebuit, sa construim cadrul institutional si pe cel procedural, si sa armonizam totul cu Regulamentele Europene si va trebui ca in continuare sa coordonam cadrul institutional, care este cu mult mai complex decat in cazul fondurilor de pre-aderare. Cu toate acestea, majoritatea acestor etape au fost parcurse, am avut sansa sa desprindem lectii de urmat atat din experienta noastra in fonduri de pre-aderare, cat si din experienta in fonduri de post-aderare a statelor membre care s-au integrat inaintea noastra. Asa ca acum suntem optimisti in ce priveste viitorul Romaniei in Uniune si constienti de sansa de modernizare care ni se ofera.

EU-RO: Comisia Europeana nu mai are un rol in gestionarea fondurilor structurale asa cum se intampla cu fondurile pre-aderare: ea doar aproba la inceput si evalueaza la sfarsit. Sunt autoritatile romane pregatite sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea fondurilor structurale?

BD: Autoritatile romane sunt 100% pregatite si si-au asumat deja responsabilitatea, dovada ca acum sistemul institutional si legislativ pentru implementarea fondurilor este definitivat. in perioada urmatoare, vom mentine acest sistem si vom intari in continuare capacitatea institutionala. Aceste elemente sunt esentiale pentru asigurarea unei capacitati de absorbtie cat mai mari din primul an, si care va creste progresiv in anii urmatori caci, dupa cum spuneam, aceste fonduri vor fi implementate pana in 2014-2016. in prima parte a acestei perioade sistemul abia incepe sa functioneze si isi regleaza mecanismele.

(Sursa: EU-RO NEWSLETTER -Guvernul Romaniei)